Biserica Sf. Iacob (St James’ Church) este o biserica anglicana situata in centrul orasului Sydney, Noul Wales de Sud, Australia. Consacrata la 11 februarie 1824, biserica a fost proiectata de arhitectul Francis Greenway in timpul guvernatorului Lachlan Macquarie si este parte a zonei istorice Macquarie care include si alte cladiri coloniale timpurii. Desi nu este prima biserica anglicana din cadrul coloniei, Biserica Sf. Iacob este acum cea mai veche biserica din regiune, mentinandu-si rolul deosebit in viata religioasa si muzicala a orasului.

Aceasta biserica este cunoscuta pentru diverse perspective teologice mai liberale decat ale altor biserici din dioceza, cu privire la anumite aspecte in special legate de sexualitate si hirotonirea femeilor. Biserica are legaturi stranse cu mediile juridice si medicale ale orasului, prin apropierea sa de instantele judecatoresti si de Spitalul Sydney. Activitatea sa in serviciul oamenilor saraci din oras a inceput in secolul al XIX-lea.

Cladirea Bisericii Sf. Iacob a fost comandata de catre guvernatorul Lachlan Macquarie in anul 1819 si construita intre 1819 si 1824. Piatra de temelie a fost pusa de catre guvernatorul Macquarie si comisarul Bigge. Biserica a fost sfintita in februarie 1824 de capelanul senior, reverendul Samuel Marsden. Sf James este una dintre cele mai bune lucrari ale lui Greenway. Bazandu-se pe simplitate si proportionalitate, arhitectul a proiectat o cladire care pastreaza caracterul exterior al unei biserici georgiene. Initial, cladirea a avut forma unui bloc simplu dreptunghiular, fara transepte sau altar, cu un turn la capatul vestic si cate un portic clasic de ordin doric pe fiecare parte. Biserica este construita din caramida, iar peretii sunt prevazuti cu ferestre mari, generoase, cu capete rotunde arcuite, intr-o culoare care le separa si le defineste de pereti. Acoperisul se termina cu un fronton triunghiular.

Construit intr-o perioada de intensa renastere protestanta, interiorul original diferea foarte mult de aspectul din prezent. Interiorul pastreaza o parte din caracterul rece si retinut al bisericilor georgiene. Podeaua este bogat decorata cu mozaic si simboluri religioase.