Sf. Maria im Kapitol este cea mai mare din cele 12 biserici romanice din Köln. Construita pe site-ul unui templu roman, biserica a 11-lea are ca model Biserica Nasterii Domnului din Betleem.

In 50 d.Hr., imparatul Claudius a acordat statutul de oras Coloniei (Köln de azi). La scurt timp dupa aceea, un templu roman a fost construit pe acest site, in onoarea Triadei Capitoline - Jupiter, Juno si Minerva. Templul a fost aproximativ de forma patrata, cu laturi de 30 m. Unele dintre bazele acestui templu supravietuiesc si astazi.

Religia pagana romana a fost scoasa in afara legii spre sfarsitul secolului al patrulea, iar templul a fost lasat sa cada in paragina. Potrivit surselor din secolul al XII-lea, o biserica a fost construita pe site-ul templului de catre Plektrudis (d.717 AD), in jurul anului 710 AD.

Aceasta prima biserica pare sa fi fost o biserica sala, cu fundatii dreptunghiulare, folosindu-se probabil la constructia sa, ramasite ale templului, dedicat Fecioarei Maria.

In 965 d.Hr., Arhiepiscopul Bruno I din Köln, fratele cel mai mic al imparatului Otto cel Mare, a murit. Bruno a lasat 100 de lire sterline de argint si de alte cadouri, pentru finalizarea constructiei Bisericii Sf. Maria.

Biserica Sf. Maria im Kapitol asa cum o stim astazi a fost construita de catre Stareta Ida (d.1060), nepoata lui Otto al II-lea si Theophanu (care este inmormantat la St Pantaleon). Noua cladire a folosit peretele de vest, fundatiile bisericii lui Bruno si corul acestei. Altarul a fost sfintita in 1049 de Papa Leon al IX-lea, in prezenta a numerosi episcopi (72 conform traditiei), iar in 1065 biserica a fost sfintita din nou de Arhiepiscopul Anno al II-lea. Aceasta biserica a supravietuit mai mult sau mai putin intacta pana in prezent.

Corul bisericii are un armonios plan treflat din trei abside (primul de acest gen din Germania) si reflecta dimensiunile exacte ale Bisericii Nasterii Domnului din Betleem. Acest lucru reflecta importanta cruciadelor si pelerinajelor in Tara Sfanta din aceasta perioada. Prin modelarea bisericii Sf. Maria im Kapitol potrivit celei din Betleem, Ida a adus un pic de Tara Sfanta in Germania.

Diverse modificari, in cea mai mare parte minore, au fost aduse constructiei in secolele urmatoare. In jurul anului 1150, peretii superiori de la nord si absida de la sud au fost reconstruite, un dom a fost adaugat in transeptul de trecere, si o veranda a fost extinsa de la absida de sud. In 1175 partile superioare ale turnurilor de vest au fost extinse. Poarta din jurul absidei de est a fost adaugata in 1464.

Cea mai buna vizualizare a Sf. Maria im Kapitol este de la est, dar intrarea se face prin usa de vest, dupa care se trece prin manastiri. In interior, se deschide o poarta de fier intr-un naos romanic.

Naosul este sustinut de piloni puternici dreptunghiulari si de inguste arcade rotunde, cu coloane decorative grupate de mai sus. Bolta este acoperita cu un tavan plat, modern, din lemn.

Corul trifoi, accesat din fiecare parte a altarului, este spectaculos. Coloane cu capiteluri simple, acoperite cu arce inguste, sustin lucarna cu cap rotund.

Sf. Maria im Kapitol se mandreste cu un numar important de opere de arta medievale de valoare. Cele mai notabile sunt: Usile din lemn de dateaza din c.1065, fiind bogat sculptate cu scene din viata si moartea lui Hristos, dupa cum urmeaza: Usile de Lemn (din 1065), Doua Registre de Sarcofag Plectrudis (1160 si 1280), Hermann-Josef-Virgin cu Marul ( 1180), Capela cu Tribuna (a doua jumatate a secolului XV), Fecioara Maria pe Tron (1200), Crucifixul Ciumei (1300).

Printre alte opere de arta notabile, se afla: Fecioara inscaunata, Hermann-Joseph-Madonna etc. O lespede a unui mormant romanic (c. 1160) a fondatorului bisericii, Plektrudis, se afiseaza in culoarul de sud, iar o lespede din secolul al XIX-lea a staretei Ida este in culoarul de sud.

St. Maria este cunoscuta pentru cele doua frumoase usi sculptate, inalte de 48 m, precum si pentru cripta sa imensa, a doua ca marime din Germania, dupa cea de la catedrala din Speyer.

Adresa: Marienpl. 19, Altstadt 90221/214-615
Program: luni-sambata 9:00-18:00, duminica 11:30-17:00, cu exceptia oficierii slujbelor religioase.