Construita in afara zidurilor orasului Girona in anul 992, aceasta manastire benedictina cunoscuta ca si Biserica Sant Pere de Galligants a fost unita in anul 1117 cu Manastirea Sf. Maria din Lagrasse (Franta), dar si-a pastrat propriul staret, capatand astfel autonomie.

Apartinand cartierului Sant Pere, acest lacas de cult era folosit doar pentru botezuri, deoarece comunitatea nu era destul de mare pentru a avea nevoie de o biserica parohiala. In anul 1362, sanctuarul a fost inclus in interiorul zidurilor Gironei, si a fost reconstruit, capatand astfel o forma mult mai defensiva. Aflandu-se intr-o stare destul de avansata in secolul al XV-lea, ea a fost unita in anul 1592 cu alte doua manastiri aflata in acelasi conditii: Sant Miguel de Fluvia si Sant Miguel de Cruilles. In anul 1835, a fost parasita de staret si de ultimii patru calugari, pentru ca din anul 1857 sa devina casa Muzeului de Arheologie al Cataloniei.

Cladirea actuala a fost construita in anul 1130 si prezinta trei nave si un transept, dar si patru abside. Galeria din partea nordica a fost construita in anul 1154, iar celelalte in anul 1190. Poarta bisercii, destul de veche, probabil provenind de o constructie anterioara, este dominata de un vitraliu cu un diametru de 3,5 m.

In interior, pilonii ce separa naosul principal de abside, prezinta capiteluri sculptate de diferiti artisti, unul dintre acestia fiind chiar Maestrul din Cabestany, capiteluri ce infatieaza scene din viata lui Iisus sau elemente tipic romanice, cum sunt sirenele sau leii. Turnul edificiului a fost realizat in plan octagonal si dispune de doua sectoare, cel superior prezentand doua etaje cu arcade duble, impartite de coloane.

Biserica Sant Pere de Galligants a fost declarat monument national in anul 1931.
Este deschisa publicului de marti – vineri intre orele 10.00 – 18.00, iar in ziua de duminica poate fi viztata in intervalul orar 10.00 – 14.00 si 16.00 – 19.00.