O comunitate de eremiti augustinieni s-a stabilit pe acest loc din afara Arcului Etrusc la aproximativ 1256, la scurt timp dupa formarea ordinului. Biserica noua si manastirea adiacenta a gazduit cartierul general al ordinului pana in 1279, si din nou in 1303.

Biserica originala pare sa fi fost dreptunghiulara in plan, cu o absida poligonala. Aceasta absida a fost demolata in secolul XIV, find construite transeptul prezent si absida, crescand astfel considerabil capacitatea bisericii. Turnul octogonal a fost apoi construit desupra capelei din stanga absidei. Martin Luther a celebrat aici Liturghia, in 1510, in drum spre Roma.

Biserica a fost reconstruita in mod eficient in secolul al XVIII-lea, dupa un proiect de Stefano di Cansacchi Amelia. Proiectul a fost finalizat in 1803, dupa o pauza cauzata de ocupatia franceza din Perugia. Unele dintre adaugirile facute la sfarsitul secolului al XVIII-lea au fost indepartate in 1945, atunci cand un numar de elemente ale interioarelor secolului al XIV-lea au fost recuperate.

Fortele papale au ocupat manastirea in timpul razboiului din 1540. Aceasta a devenit din nou cazarma, atunci cand comunitatea a fost reprimata la sfarsitul anului 1810 si apoi, de data aceasta definitiv, in 1860. Manastirea gazduieste acum Caserma Militare Braccio Fortebracci.

Partea de jos a fatadei, din piatra roz si alba, a fost parte a proiectului din secolul XIV, iar partea superioara a fost construita in 1579. Un portic, care a fost construit in secolul al XVIII-lea a fost inlaturat 1945, atunci cand a fost restaurat portalul dublu din secolul al XIV-lea.