Schitul Moneasa este un schit ortodox aseazat pe o culme de deal, la o distanta de 110 kilometri de municipiul Arad, Schitul Sfintii Apostoli Petru si Pavel este cea mai tanara asezare monahala ce apartine Arhiepiscopiei Ortodoxe a Aradului. Din dorinta Inalt Preasfintitului Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, in data de 29 iunie 2010, a fost pusa piatra de temelie, a carui biserica a fost inchinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

Prin stradania ieromonahului Serafim Hotea, cu ajutorul ctitorilor din zona, s-a construit si s-a infrumusetat acest locas de rugaciune. Bisericuta schitului, construita in stil romanesc, a fost data in folosinta in anul 2011. Biserica are forma de nava, avand o singura turla, si este ridicata pe o fundatie din beton armat. Cheltuielile aferente construirii si finisarii bisericii, dar si cele necesitate pentru dotarea locasului cu candelabra si sfestnice, au fost suportate, prin donatii banesti de catre ctitorii Pavel si Floarea Mihalca, din satul Bunea Mare, judetul Timis.

Obiectele liturgice necesare desfasurarii slujbelor cultului (vase, vesminte, icoane, carti) au fost donate de diverse societati comerciale, institutii si credinciosi din regiune. Locasul de rugaciune a fost sfintit in ziua de 30 iulie 20011, in prezenta Inalt Preasfintitului Timotei, arhiepiscopul Aradului. De atunci, lacasul de cult gazduieste in fiecare zi credinciosi iubitori de slujbe si dornici de a se reculege. Ctitorul acestui locas de rugaciune a dorit ca bisericuta sa vina in intampinarea tuturor celor care se aduna aici, pentru tratament trupesc dar si pentru tratament sufletesc.

In anul 2012, in duminica a patra dupa Rusalii, arhiepiscopul Aradului, a savarsit o vizita pastorala la Schitul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, din Moneasa, unde a slujit inconjurat de un sobor de inalti prelati, ieromonahi si preoti. In cuvantul sau, episcopul a pomenitde sfintii ocrotitori ai locasului, zicand: "Propovaduirea lor pana la marginile lumii cunoscute in vremea aceea contine imparatia romana in cadrul careia ei nazuiau spre Imparatia lui Dumnezeu. Mantuitorul Insusi a biruit in hotarele imparatiei pamantesti un om insemnat al acesteia, dupa cum povestesc scrierile din pericopa evanghelica duminicala din Evanghelia de la Matei, despre vindecarea slujitorului sutasului din Capernaum. Inca si pericopa Apostolului zilei, despre insemnatatea credintei aratate prin fapte bune, este adresata tocmai romanilor, stapanitori vremelnici peste alte semintii. Intr-o asociere, citirile arata, pe de o parte, vindecarea trupeasca, iar pe de alta, pe cea sufleteasca, potrivit cuvintelor Sfantului Pavel, ca plata pacatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viata vesnica."