Biserica Maicii Domnului (Igreja de Nossa Senhora de Candelária) este un templu catolic situat in centrul orasului Rio de Janeiro, in Brazilia. Acesta este unul din principalele monumente religioase ale orasului. Este, de asemenea, locul preferat pentru organizarea nuntilor de catre societatea Carioca. Numele sau este asociat cu masacrul Candelaria, masacrul persoanelor fara adapost a avut loc in apropierea bisericii in dimineata zilei de 23 iulie 1993 si a avut repercusiuni internationale.

Potrivit unei legende, originea Bisericii se poate gasi in secolulal XVII-lea, cand o furtuna ar fi distrus o nava numita "Candelaria", in care au calatorit spaniolii Antonio si Leonor Gonçalves Martins Palma. Cei doi au facut promisiunea de a construi un altar dedicat Fecioarei din Candelaria ca sa scape cu viata. Nava a ajuns in cele din urma la Rio de Janeiro si cei doi ar fi trebuit sa construiasca o mica capela pe locul actualei biserici din Candelaria - in 1609.

Capela parohiala din Candelaria a fost reformata in anul 1710, dar in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost nevoie sa fie marita. Sergentul-major John Francis Roscio, inginer militar portughez, a propus planuri pentru o noua biserica. Constructia a inceput in 1775, folosindu-se piatra luata de la cariera Candelaria, Dealul Noua Sintra, in cartierul Cattete. Deschiderea lacasului de cult, cu biserica inca neterminat, a avut loc in anul 1811, in prezenta Printului Regent si viitorului rege al Portugaliei, Dom João VI. Biserica a avut la acel moment, o nava. Altarele din interiorul bisericii au fost sculptate de catre Maestrul Valentin, dar va fi inlocuit in renovarile ulterioare.

Fatada Bisericii este deosebit de frumoasa intre bisericile coloniale din Brazilia. Precum majoritatea bisericilor coloniale din Rio de Janeiro, fatada Bisericii Candelaria se confrunta cu Golful Guanabara.

La catva timp dupa inaugurarea Bisericii, proiectul a fost extins la trei nave. Nava construita anterior a fost inlocuita, dar a fost pastrata fatada originala realizata dupa proiectul lui Roscio.

Dupa interventia mai multor arhitecti, printre care Justin Alcantara, Francisco Joaquim Bethencourt da Silva, Pedro Ferro Daniel Cardoso si germanul Carl Friedrich Gustav Waehneldt, domul a fost finalizat in cele din urma in anul 1877. Diferitele parti ale domului din piatra de calcar, au fost lucrate in Lisabona – si tot in Lisabona au fost lucrate cele opt statui care il impodobesc, sculptate de portughezul Jose Cesario de Salles. Dupa finalizare, cupola Bisericii Candelaria a fost cea mai inalta cladire din oras.

Din 1878 s-a inceput decorarea interiorului bisericii, dupa un model italian, cu podele de marmura italiana si policromie pe pereti si coloane. Acoperisul Bisericii a fost infrumusetat cu picturi realizate de Zeferino da Costa si ajutoarele sale. Magnificele picturi murale din interiorul bisericii au fost incredintate brazilianului João Zeferino da Costa, pictor si profesor la Academia Imperiala de Arte Frumoase, acestea fiind considerate capodoperele sale.

Pe tavanul navei exista sase panouri care spun istoria timpurie a Bisericii Candelaria, de la fondare pana la prima consacrare.

Alte detalii importante din interior sunt altarul principal lucrat de un brazilian, vitraliile si un amvon imens in stil Art Nouveau lucrat de sculptorul portughez Rodolfo Pinto do Couto (1931). In 1901, s-au instalat frumoasele usi de bronz la intrarea in biserica, lucrare realizata de Teixeira Lopes.

Biserica Candelaria este importanta pentru lucrarile artistice ale secolului al XIX-lea, calitatea lucrarilor, numele implicate in constructia si decorarea sa, arhitectura neoclasica si stilul exuberant al decoratiunilor interioare neoclasic si eclectic. La acestea se adauga frumoasa fatada, capodopera a secolului al XVIII-lea, care prezinta o mare armonie in contrastul dintre sectiunile vopsite in alb si intunecosul granit.