Dedicata lui Ioan Botezatorul si lui Ioan Evanghelistul, Bazilica Sf. Ioan din Lateran este prima dintre cele patru bazilici majore ale Romei. Acesta este, de asemenea, catedrala episcopului Romei, Papa, si este cunoscuta sub numele de Omnium Urbis et Orbis Ecclesiarum Mater et caput. Construita de Constantin cel Mare in secolul al IV-lea, San Giovanni in Laterano a fost prima biserica construita in Roma. La acea vreme, biserica reprezenta victoria crestinismului asupra paganismului.

Acesta contine mai multe relicve importante, o frumoasa manastire din secolul al XIII-lea si un baptisteriu vechi (San Giovanni in Fonte).

In antichitate, situl bisericii San Giovanni in Laterano a fost ocupat de palatul familiei Laterani. In secolul al II-lea aici a fost instalata o cazarma a Garzii Imperiale. Palatul Lateran de langa cazarma a intrat in posesia lui Constantin, prin intermediul Faustei, sotia sa.

In anul 314, papa Silvestru I si-a mutat resedinta in cladirile din Lateran, iar biserica a devenit resedinta papala oficiala pana cand papalitatea s-a mutat la Avignon, in secolul al XIV-lea, desi papii au continuat sa fie incoronati aici pana in secolul al XlX-lea. San Giovanni a fost reconstruita in repetate randuri, fiind deteriorata de vandali, de un cutremur si doua incendii. in final, a fost restaurata in stil baroc de catre Borromini, in secolul al XVII-lea.

Fatada in stil baroc a bazilicii, realizata de Alessandro Galilei in anul 1735, este incoronata de 15 statui gigantice reprezentandu-i pe lisus, Apostolii si Parintii Bisericii.

Usile de bronz ale portalului sunt cele originale, romane, de la Curia din Foro Romano, iar ultima usa din dreapta, Usa Sfanta, se deschide numai in timpul celebrarii unor mari aniversari sau a Anului Sfant, o data la 25 de ani, cand se comunica Apertura delia Porta Santa (Deschiderea Usii Sfinte). La capatul din stanga a porticului se afla o statuie romana a lui Constantin cel Mare, care a fost gasita in ruinele de la Baile lui Diocletian.

Porticul cu doua etaje, care constituie fatada bazilicii dateaza din secolul al XVIII-lea. De aici, Papa da binecuvantarea lui in Joia Mare. Pe fatada veti putea admira: Hristos de P. Benaglia, Ioan Botezatorul de B. Pincellotti, Ioan Evanghelistul de D. Scaramuccia, Grigorie cel Mare de Giovanni Battista de Rossi, Jerome de A. Corsini, Ambrose de A. Benaglia, Augustin de B. Ludovisi, Atanasie de P. l'Eastache, Basil de G. Riccardi, Ioan Gura de Aur de G. Frascari, Bernard de T. Brandini, Toma de Aquino de P. Latour, Bonaventure de B. Casoni.

In interior, in ciuda multe modificari de-a lungul secolelor, Bazilica San Giovanni in Laterano inca mai pastreaza planul sau initial: un naos flancat de doua abside si se termina intr-o absida semi-circulara la vest. In mod neobisnuit, bazilica este orientata spre vest in loc de est. Nava centrala este flancata de nise in care sunt amplasate statuile celor 12 apostoli. Porumbelul de pe blazonul lui Inocentiu X, este infatisat pe frontonul fiecarei firide, in care se gasesc basoreliefuri infatisand scene din Vechiul si Noul Testament. In dreapta intrarii, un fragment restaurat din fresca lui Giotto il infatiseaza pe Bonifaciu al VIII-lea proclamand primul An Sfant in 1300. Pe de alta parte, transeptul este un exemplu de decoratie manierista. Tabernaculul de deasupra altarului, datand din secolul al XIV-lea, contine moastele Sfintilor Petru si Pavel. Frescele infatiseaza pe Bunul Pastor, Rastignirea, Fecioara Maria si diversi sfinti. Absida este decorata cu un mozaic imens, realizat de Jacopo da Camerino si Jacopo Torriti in secolul al XIII-lea, fiind de fapt o restaurare a originalului din secolul al IV-lea cu adaugarea Sf Francisc de Assisi si a Sf Antoniu de Padova, intrucat papa Nicolae V care comandase restaurarea era franciscan.

Baldachinul dateaza din 1369. In partea de sus este o racla, in care se spune ca ar fi Sfintii Petru si Pavel. Sub baldachin este altarul, care poate fi utilizat doar de catre Papa. Altarul Sfintei Taine contine lemn de cedru, lemn utilizat de catre Hristos la Cina cea de Taina. Marmura si bronzul pentru coloane se spune ca au fost luate de la Templul lui Jupiter pe Dealul Capitoliului.

Cea mai frumoasa parte a catedralei este claustrul, considerat a fi cel mai frumos din Roma. Este format dintr-o curte interioara in mijlocul careia se afla o fantana, inconjurata de un portic cu arcade sustinute de coloane delicate.