In vaile inverzite din sudul Austriei, in apropiere de Klagenfurt, se afla Gurk, loc de pelerinaj, fosta resedinta episcopala si oras-targ localizat in districtul Sankt Veit an der Glan, Carintia. Numele „Gurk” („die Gurgelnde” sau „cel ce Susura”) vine de la raul cu aceeasi denumire. Zona a inceput sa fie locuita cu aproximativ 2.000 de ani in urma, dar a obtinut o anume importanta numai dupa ce Carintia a fost incorporata de catre Bavaria. Comunitatea este inconjurata de catre pajisti alpine si vaste paduri cocotate pe culmile din apropiere. Orasul reprezinta centrul putin populatei Vai Gurk, in josul careia se afla Straßburg (a nu se confunda cu mai celebrul oras francez) din a carei fortareata domnea Printul-Episcop.

Figura cea mai importanta a orasului este Sfanta Hemma de Gurk care, dupa moartea sotului si fiilor ei, a fondat in anul 1043 o casa religioasa in piata localitatii de astazi Gurk. Cu toate acestea, Abatia Gurk, o manastire benedictina dubla, nu a avut o existenta lunga: a fost desfiintata in 1072, iar amplasamentul sau a fost folosit pentru constructia in episcopia nou-infiintata din Gurk a catedralei si palatului episcopal, de catre Binecuvantatul Gebhard, Arhiepiscopul de Salzberg. Gurk a fost resedinta episcopala pana in 1787; aceasta se afla acum in Klagenfurt.

Catedrala din Gurk este o basilica austriaca, construita in stilul romanic inalt, intre anii 1140 si 1200 si a continuat sa fie remodelata pana in secolul al XVII-lea. Cu toate acestea, in ciuda modificarilor in stil medieval tarziu si baroc, si-a pastrat caracterul arhitectural initial, fiind considerata una dintre cele mai importante bieserici romanice din Europa. Cladirea lunga a domului din Gurk are o fatada cu doua turnuri orientate spre vest, o galerie, o cripta si trei abside. Marele Altar (1626-1638) este o priveliste ce merita toata atentia noastra, fiind impodobit cu 72 de statuete si 82 de fete ingeresti. Pictura principala a altarului o reprezinta Ridicarea la Cer a Fecioarei Maria. In Saptamana Sfanta altarul este acoperit cu un voal medieval special.

In abundenta de altare in stil baroc si fresce medievale remarcam Sf. Christopher (circa 1250), Lepadarea lui Saul (circa 1380) si Adormirea Maicii Domnului (1390). Cele mai notabile sunt frescele galeriei episcopului din aripa vestica a cladirii, operele de arta ale picturii murale europene din secolul al XIII-lea, infatisand scene din Rai (printre care si Crearea Omului), Ierusalim Ceresc, Profetii, Simboluri ale Evanghelistilor si Fecioara Maria pe Tronul lui Solomon. Asadar, Capela Episcopala din cadrul Catedralei este accesibila doar in cadrul unui tur insotit de un ghid, zilnic, la ora 13:00, accesul facandu-se prin intermediul unei scari din turnul sudic.

Aflandu-se in mijlocul orasului, impozantele turnuri gemene ale catedralei, la care au fost adaugate cupole tip ceapa, pot fi vazute de la o foarte mare departare, unul dintre acestea avand un ceas in varf. Fostele cladiri ale manastirii se gasesc in partea de nord a bisericii; partile medievale au fost remodelate in secolul al XVII-lea si sunt dispuse in jurul curtii arcuite in stil baroc timpuriu. Intregul complex al manastirii este imprejmuit de un zid construit la sfarsitul secolului al XV-lea, o urmare a nenumaratelor incursiuni ale turcilor in regiune.

Cripta, cu cele 100 de coloane ale sale, este cea mai veche parte a catedralei ceea ce o face cea mai fidela reprezentare a stilului arhitectonic in care a fost ridicata la inceput biserica. In 1174, sarcofagul frumos decorat (Hemmagruft) al Sfintei Hemma de Gurk a fost mutat acolo din Abatia Gurk. Incepand inca din secolul al XI-lea mormantul acesteia a reprezentat o destinatie de pelerinaj pentru credinciosi din toata lumea. Devotamentul pentru locul sacru ramane puternic, mai ales dupa canonizarea evlavioasei si generoasei femei ce a avut loc in anul 1938. Pe data de 25 Iunie 1988, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat catedrala si s-a rugat in cripta la mormantul Sfintei Hemma. Prima vizita papala din istoria Carintiei a fost un eveniment foarte mediatizat si a adunat 80.000 de pelerini la o liturgie in aer liber in fata catedralei.