Alternanta de forme de relief, mici dealuri separate de vai lipsite de un curs de apa sau delimitate de doline abrupte sau mai dulci, dau aspectul unui relief valurit, usor haotic, insa deosebit de variat si care ofera peisaje deosebite. Platoul carstic domina la modul categoric cu rama sa vestica limita judetului Bihor si este marginit de forme de relief dezvoltate pe roci impermeabile, care inconjoara arealul platoului ca o cununa mai ridicata.

Platoul carstic este foarte sarac in ape permanente, cele cateva paraiase, dezvoltate in general la limita cu zona montana, pierzandu-se in ponoare si in goluri subterane de tipul pesterilor sau grotelor.

Dintre vaile care vin sa ude extremitatile platoului putem aminti valea Cohuri-Ponor, Valea Recea si Valea Ponoras. Valea Pampar sau valea Tarina, conform anumitor harti si lucrari de specialitate, se remarca, de departe, ca fiind cea mai reprezentativa atat ca lungime cat si ca debit, avandu-si izvoarele in arealul satului. Dupa ce strabate satul Izbuc, valea isi pierde cursul de apa in pestera Campeneasa, unde formeaza chiar la intrare o impresionanta cascada naturala de aproximativ 35 de metri inaltime. Pestera Campeneasa este cunoscuta ca obiectiv turistic tocmai datorita prezentei inedite a cascadei pe care paraul o formeaza la intrarea sa, dar si pentru relevanta ei pe harta speologica a Romaniei. Dupa un zbuciumat curs subteran, de aproximativ 3 kilometri, apele paraului reapar la suprafata chiar in apropierea orasului Vascau, in Izvorul Boiului.