Isle of Dogs este o fosta insula in East End, care este delimitata pe trei laturi (est, sud si vest), de catre unua dintre cele mai mari meandre ale raului Tamisa. La nord este aproape legata South Dock, o parte din vechiul doc India de Vest.. Aceasta statie de andocare este separata de o intrare a raului Tamisa de aproximativ patruzeci de metri de teren. Cu exceptia acestei mici separari, accesul pe Insula Cainilor a necesitat intotdeauna trecerea apei pe un pod sau printr-un tunel.

Intreaga zona a fost cunoscuta odata sub numele de Stepney Marsh; "Panorama Londrei" a lui Van den Wyngaede din 1543 se refera si descrie Insula Cainilor. Inregistrarile arata ca navele care se pregateau sa care marfuri spre Calais in 1520 andocau la malul sudic al insulei. Numele insulei apare in Descriptio Thamesis din 1588, aplicat unei mici insule din partea de sud-vest a peninsulei. In acea perioada timp, zona a fost cunoscuta si ca Isle of Dogs sau Blackwell levels. Prin 1855, aceasta a fost incorporata in cadrul districtului Poplar, sub egida comisiei de lucrari Poplar. Aceasta a fost incorporata in Metropolitan Borough of Poplar la formarea sa in 1900.

Docurile au atras interesul multor industrii asociate, cum ar fi cea de prelucrare a zaharului si fainei, sau cea de constructii de nave. La 31 ianuarie 1858 cea mai mare nava din acea vreme, SS Great Eastern, proiectata de Isambard Kingdom Brunel, a fost lansata din santierul naval Scott, Russell & Co, de Millwall. Lungimea navei, 211 metri, a fost prea mare astfel aceasta nava a trebuit sa fie lansata lateral. Avand in vedere dificultatile tehnice ale lansarii, aceasta a fost ultima nava mare care a fost construita pe insula si industria a cazut in declin.