Catacombele San Gaudioso s-au dezvoltat in zona in care, conform traditiei, a fost ingropat Sf. Gaudioso.

Odata cu construirea bazilicii Santa Maria della Sanita in secolul al XVII-lea, cimitirul a inceput sa fie modificat si a fost distrus in unele parti. Astazi mai exista doar o mica parte din ceea ce au fost catacombele originale. Accesul in catacombe este situat in casa parohiala a bisericii. Biserica este dedicata Fecioarei Sanatatii, reprezentata intr-o fresca care este probabil cea mai veche interpretare a Mariei din Neapole, secolele V – VI. Intrarea in catacombele Sf. Gaudioso este decorata cu un mozaic din secolul al VI-lea. In incaperile care se deschid pe partea dreapta sunt fresce si mozaicuri datand din secolele V - IV.

In partea stanga a bisericii exista o sculptura mare in tuf, Hristos mort, de la sfarsitul secolului XVII, precum si o pictura a Sf. Petru.

Catacombele au primit o alta utilizare in secolul XVII, in special prin calugarii dominicani, care depuneau aici cadavrele in pozitie fetala spre uscare. Tot in aceasta perioada a existat si cultul macabru de a zidi craniile deasupra unui corp (fictiv) care arata meseria defunctului. Acest tip de inmormantare era rezervat claselor superioare, fiind abandonat mai tarziu din motive de igiena. Din aceste cranii incastrate in pereti au ramas numai calotele, restul deteriorandu-se din cauza umezelii din catacombe. Multe dintre craniile incorporate in pereti sunt in mod evident mai mici decat ale unei persoane din ziua de azi, acest fapt fiind o dovada a evolutiei umane.

Actorul napolitan Antonio De Curtis Toto s-a nascut in acest cartier si a fost un vizitator frecvent al bisericii unde sunt catacombele. In catacombe exista o fresca a mortii care invinge cu orice pret, care cu siguranta l-a inspirat pe Toto atunci cand a creat poemul A Livella.