Despre Cernauti
Pe malul drept al raului Prut, in muntii Carpati, la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Romania, descoperim unul dintre cele mai frumoase orase din Ucraina, Cernauti. Asezarea urbana prezinta o istorie grea, in trecut fiind centrul istoric al Bucovinei, iar in zilele noastre este un important centru cultural al Ucrainei.
Istoria spune ca localitatea dateaza dinainte de secolul X. Prima cetate din regiune a fost construita in secolul al XII-lea, de Printul Galician Yaroslav Osmomysl. Pe atunci orasul prezenta denumirea de „orasul negru”, nume luat de la zidurile negre ale fortaretei. Aceasta a fost distrusa de tatari, insa din momentul in care arheologii au descoperit-o, situl a fost reconstruit, adaugandu-se cateva bastioane si cladiri care se pot vedea si in zilele noastre. Turistii care vor sa o admire, o pot gasi la periferia orasului, in cartierul modern Lenkovtsy.
Dupa ce printul galician a murit, asezarea a trecut in mainile Ungariei si a Poloniei, ca in cele din urma, in secolul al XIV-lea (anul 1359) sa ajunga in mainile Moldovei. In timpul acela, Moldova era condusa de domnitorul Alexandru cel Bun, acesta percepand o taxa vamala pentru cei care treceau pe aici, numita Myto Chernovskoye. Incepand cu secolul al XV-lea, aici se organizau diferite targuri, situandu-se atat pe nord vestul Europei, cat si pe jumatate din Balcani.
In timpul domniei lui Stefan cel Mare, orasul a fost numit de catre acesta Puterea Chernovskaya, considerandu-l una dintre cele mai importante rute comerciale din tara. In secolele al XV-lea si al XVI-lea, orasul a fost distrus de mai multe ori, necesitand implicit reconstructia acestuia de cateva ori. La mijlocul secolului al XVI-lea, orasul a fost dominat o perioada mai lunga de timp de Imperiul Otoman. In timpul Razboaielor otomanilor cu Polonia si Republica Moldova, punctul de intersectie a fost Cernauti, devastandu-l in totalitate. La mijlocul secolului al XVII-lea, acesta a fost ocupat de trupele ruse si mai tarziu a fost dominat de Austria. In timpul domniei imparatesei Maria Tereza,austriecii au profitat de Razboiul dintre Rusia si Turcia, si a anexat Cernautiul din Bucovina la Imperiul Habsburgic. De atunci, orasul a devenit centrul istoric al Bucovinei, aici construindu-se sediul Guvernului Militar si a Administratiei Civile.
Din anul 1779, populatia localitatii a inceput sa creasca semnificativ, cuprinzand un numar mare de profesori germani, comercianti si functionari, ucrainieni si polonezi. De la mijlocul secolului XX, acesta a inceput sa se dezvolte din punct de vedere economic, s-a construit primul magazin de artizanat din regiune, o fabrica de bere si de distilerie, una de mobila, o moara cu aburi si o cafenea. Primele cladiri construite a fost Biserica Sfanta Paraschiva care gazduia primul liceu din oras, Biserica Armeana, resedinta Mitropolitului Bucovinei, Sinagoga Evreiasca de Reforma, Gara si Teatrul Orasului. In acelasi secol s-a construit si calea ferata, liniile pentru un tramvai electric si o statie de putere pentru alimentarea cu apa.
In timpul Primului Razboi Mondial, Cernauti a fost ocupat de trupele rusesti, majoritatea evreilor care locuiau aici fiind expulzati in Cehoslovacia iar primarul orasului, care era tot evreu de nationalitate, a fost deportat in Rusia. Cand a inceput Revolutia din Februarie, in anul 1917, asezarea a scapat de ocuparea fortata a Rusiei, sub conducerea lui A. Lototskii. La data de 25 noiembrie 1918, Consiliul Orasului a avut de luat decizia de aderare la Romania sau Ucraina. In cele din urma, decizia a inclinat in favoarea Romaniei.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Bucovina a fost impartita in doua, o parte a ramas in Romania si cealalta parte a trecut sub stapanirea Uniunii Sovietice. Partea unde se gasea Cernauti a fost ocupata de Armata Rosie a Rusiei si preluata de catre fosta URSS. Un monument dedicat Armatei Rosii se gaseste acum in centrul vechi al orasului. In anul 1941, trupele romane s-au alaturat celor germane, cu intelegerea ca Cernauti sa faca iar parte din teritoriul Romaniei. La jumatatea secolului, majoritatea evreilor din oras si din satele vecine au fost mutate in Cernauti, asezarea denumindu-se atunci Ghetoul Evreilor. Mai mult de jumatate dintre acestia, au fost executati iar cealalta jumatate au fost mutati in Transnistria, regiune ocupata tot de catre trupele romane. Primarul orasului din acea vreme, Traian Popovici, a aranjat ca mai mult de jumatate dintre evreii de aici sa poata fugi in alte locuri pentru a nu risca fie ucisi. In anul 1944, orasul a fost din nou ocupat de catre imperiul Sovietic. In timpul cat a apartinut acestora, Cernauti a inceput sa se dezvolte treptat, bazandu-se pe industria chimica si a ingineriei. In aceiasi perioada populatia a fost in continua crestere, construindu-se si Aeroportul de la Cernauti.
In zilele noastre, orasul apartine Ucrainei, aici fiind una dintre cele mai mari piete en-gros din Europa. Turistii care viziteaza aceasta asezare urbana vor descoperi numeroase monumente istorice si arhitecturale, cladiri de interes national si multe atractii turistice. Unele dintre cele mai admirate obiective turistice din Cernauti, sunt: Palatul Culturii, Teatrul de Muzica si Teatrul Olga Kobilyanska, Teatrul de Papusi, Biserica Catolica Armeana, Muzeul de Arta Cernauti, Muzeul de Arhitectura Populara si de Viata, Muzeul Memorial al lui Olga Kobilyanska, Muzeul de Spatiu si Aer, Muzeul Bukovina, Piata Centrala, Piata Tetarului, resedinta Mitropolitului Bucovinei, Universitatea Nationala Cernauti, Biserica de Piatra Sfantul Gheorghe, Primaria Orasului, Catedrala Sfantul Nicolae, Catedrala Sfintei Treimi si Monumentul arhitectural religios Adormirea Maicii Domnului. De-a lungul timpului, aici s-au nascut si au trait multe personalitati notabile, precum: clasica scriitoare Olga Kobilyanska, cantareata pop Sofia Rotaru, actrita americana Mila Kunis, cantaretele ucrainiene Ani Lorak si Alina Grosu, actorul si cantaretul Joseph Schmidt, compozitorul Vladimir Ivasiuk, marele poet roman Mihai Eminescu, poetul german Rose Auslander si scriitorul literaturii clasice ucrainiene Yuri Fedkovych.